Category Archives: Fara rost

Pelerinaj la moaștele sfântului Jack

Știți, presupun, că mare parte dintre credincioșii înfrigurați fac ocazional tot felul de pelerinaje ca să viziteze tot felul de moaște. Moaște…adică putreziciuni sfințite. Să mergi in pelerinaj ca să vezi un individ care e mort de cel puțin 100 de ani mi se pare la fel de util pentru credință ca o trecere prin fața casei lu’ Jiji berbecali pentru bunăstare. Inutil. Dacă îi vizitezi casa lui jiji n-o să devii bogat, dacă pelerinezi către moaște n-o să te bage mnezo în față la coada pentru intrat în rai. Și ca să profit de această mirifică oportunitate, că vorba aceea – nu în fiecare zi am ocazia să scriu despre moaște, care-i șpilul în a merge să vezi moaște? Ce satană speri să obții? Vrei să vezi cu ochii tăi cum o să arați mort? Și stai blând, că n-o să arăți cum arată momâia aia! Decât oasele or să rămână din tine.

Buuuuun, ia să schimbăm registrul ăsta macabru și să trec la subiect. Acum ceva vreme fusei la o nuntă. O bună prietenă o reușit să găsească bărbatul care să se lase nenorocit până când moartea îl va izbăvi și își va dori să se transforme în moaște ca să servească drept crunt avertisment celor ce îndrăznesc să se însoare.

Save the cheerleader, save the world

Mda, nush cati dintre voi v-ati uitat la Heroes dar va pot spune ca fraza asta a fost omniprezenta. Ca un fel de dumnezeu lingvistic…atotprezent, atotputernic si care guverneaza toata intriga si actiunea. Mi-a placut serialul ala. Mult. Am fost in faza aia de drug-addict si ma uitam la cate 5-6 episoade pe seara.

In fine, ideea e un pic alta si n-are nici o legatura cu serialul sus amintit. Ideea e ca noi ne luptam ca disperatii sa salvam lumea, sa salvam te miri ce idiotenie de idee sau naiba mai stie ce mai incercam sa salvam zilele astea. Omenirea se duce dracului, incet si sigur.

Sfarshitor contra Sfarshitor

Evident ca mesagerul apocalipsei noastre, a tuturor, trebuia sa poarte un nume.
Il stiti deja de o bucata de vreme asa ca acum a venit timpul sa va zic si de unde a venit numele acestui personaj apocaliptic.

Sa fie anul 1993 (sau poate era 1994), carevasazica acum o viata de om pentru unii sau pret de un liceu + o facultate + inca o tzara de timp. Era vremea in care cei de la Divertis erau in plin elan revolutionar. Ei erau aia care reuseau sa isi franga batjocura de clasa politica intr-o maniera absolut eleganta si plina de umor.
Si cum inca de mic eu eram anarhist am ajuns sa indragesc la maxim fragmentul de mai jos:

Jucarie noua…

Yeap…intr-un final a venit!

Asta e un fel “Later Edit” pentru postul asta: Uite capra, nu e capra. Evident ca intre timp a mai venit o zi de salariu si am reusit sa mai sar un pic la buget si am gasit ceea ce vroiam. Si da, e luat de la emag.ro. Am reusit sa il iau inainte sa sara TVA-ul, asa ca e ok :D

E ACER, e lat cat juma de continent si desi inca dau jos drivere presupun ca are destul putere incat sa gaseasca singur bosonul lui Higgs.

Uite capra, nu e capra

Asadar…comert on-line in Romania?
Pai romanii fac comert on-line cum face pestele goblenuri! Sa-mi fie cu pardon, dar cum se cheama cand ai o firma care vinde chestii pe net si treci acolo produse pe care ori nu le mai ai, ori astepti sa-ti vina peste cateva saptamani?

Sa o iau de dimineata…ca zice-se ca cine se scoala de dimineata departe ajunge! Ajunge departe pe dracu’, ajunge seara acasa nervos nevoie mare, pentru ca atunci cand are nevoie ca lucrurile sa mearga struna ele merg cam ca pisatu’ boului. Alandala si impotriva vantului adica!

Eu si prietenul meu imaginar ne-am mutat!

Casa, dulce casa!

Yeap…asta e noul domiciliu. Am scapat de Haipa.ro. Desi a fost o gazda buna a venit vremea sa ne creasca aripile si sa plecam in lume pe cont propriu asa ca acum avem domeniul nostru :D
Deocamdata inca aranjam mobila si mai spargem cate un perete pentru ca nu ne convine ceva, dar avem o saltea si putem dormi aici din noaptea asta ;)

Bine v-am gasit,

Internet Explorer, Firefox si Pacea Mondiala

Da, da…ma simt ca o ipocrita din aia de la Miss Univers: “-Ce vrei sa faci acum ca esti cea mai frumoasa femeie din univers? -Vreau sa-mi folosesc frumusetea ca sa aduc pacea mondiala, sa lupt impotriva foametei si a bolilor incurabile!”
Pai si mai exact cum tristetea mea o sa faci tu una ca asta? Ca eu daca as fi lihnit de foame si m-as uita la una din tine nu mi-ar trece foamea. Sa ma gandesc la “una mica” cu asemenea frumusete nu incape vorba, caci se consuma calorii, deci energie, si ala nu e un lucru de dorit cand ti-e foame de ai minca si sarma ghimpata. Sa lupti impotriva bolilor incurabile? Cum dumnezeu ai face una ca aia? Tu esti acolo (Miss Univers) pentru ca esti extrem de frumoasa, dar nu neaparat si extrem de inteligenta. A nu se interpreta gresit, dar cred ca marea majoritate a fetelor alea sunt fete simple, nu neaparat proaste, dar nu cred ca au doctorate in fizica cuantica, nano-inginerie sau cel putin 12 lucrari publicate despre bosonul Higgs sau Teoria String-urilor. Asadar nu ai sanse sa repari multimea de oameni bolnavi de Sida sau de alte stricaciuni din astea incurabile. Ca doar de aia le zice incurabile – ca nu se pot vindeca.

Pe de alta parte stiu cine asigura ordinea mondiala si pacea noastra a tuturor! Browserele de internet.
Exact! Internet Explorer, Mozilla, Safari, Opera, Chrome sunt gardienii nostri ai tuturor. In dimineata asta m-a lovit ideea si am realizat care este adevarul. Am gasit Calea cea dreapta si o sa va impartasesc si voua aceasta minunata idee :)

Moartea Caprioarei…

Intr-adevar! Am murit. Am murit pentru o fractiune de secunda. Am murit pentru o clipa.
Destul. Mi-a ajuns portia de moarte.
Am gresit si acum imi platesc greseala. Se pare ca totusi experienta nu e suficienta. Trebuie sa ai si un dram de noroc. N-am avut de unde sa ma gandesc la ce ma poate astepta in clipa in care am decis sa ma duc inainte. Nu a fost nimeni inaintea mea care sa poata sa-mi spuna sa am grija la ceea ce n-am prevazut ca este posibil.
Asadar, nu aveam de unde sa stiu apriori ca decizia pe care urma sa o iau avea sa imi curme existenta in felul in care a facut-o. Acum incerc sa renasc si sa povestesc si altora ceea ce am invatat.

Luna de miere…deci scandal

Exact. Peste vreo 4500 minute avem sa plecam in luna de miere. Nu a mea. A lor. Pentru ei luna de miere, pentru noi concediu. Minciuna sfruntata!!! Nici ei n-or sa aiba luna de miere, nici noi n-o sa avem concediu.
De ce?

Pai cum de ce? Concediul, prin definitie, ar trebui sa fie o perioada de relaxare, de calm, un moment in care sa uiti de toate problemele de la servici si sa iti odihnesti materia cenusie. Sa ai un ragaz sa mai netezesti circumvolutiunile.
Si cum dracu’ poti face asta cand pleci cu 20+ prieteni, toti pusi pe betii crunte, zile lungi si nopti scurte.
Am stat noi si ne-am gandit un pic si am decis: N-are cum sa fie bine! Avem sa ne intoarcem din concediu mai terminati decat dupa o luna intreaba de munca pe plantatie la care se adauga o totala privare de somn.
N-ar trebui sa fie legal sa poti sa pleci in concediu cu aceeasi oameni cu care stii ca bei mai mult decat o juma de regiment din Armata Rosie la un loc. Sau chiar mai mult decat un regiment intreg, caci noi nu ne jucam cu jumatati de masura.
Pai Suntem Oameni, sau suntem Bautor?
Singura diferenta e teritoriul cucerit. Ei cucereau tari, noi abia daca suntem destui incat sa cucerim 3-4 apartamente. Adicatelea nici macar un bloc, sau o strada. Dar bem la fel de mult ca aia care au ajutat un imperiu sa creasca precum Praslea.