Cred ca fiecare are ocazional care o melodie de care se indragosteste. Stii cum e. E melodia aia care iti ramane in cap ca un cosmar urat, numai ca iti place. Ai asculta-o pana ar incepe sa-ti sangereze urechile.
Eu patesc destul de rar lucrul asta…da’ si cand se intampla! Eu is mai de moda veche, ca sa zic asa, si nu ma prea incanta muzica ce se aude in topuri acum. Ma seaca lady Gasca, sa nu aud de justin beibere. Aaaa…ca ma tot intreb: Cine mama dracului e cainele Snoop? Si sa nu incep sa ma leg de pizdulicile din muzica romaneasca.
Muzica din aia cu reteta sigura: blonda/bruneta/orice alta culoare cu plamani cat mai generosi si picioare cat mai lungi. Se ia ingredientul principal si se intoleste intr-o bucata firava de material astfel incat sa i se poata citi pe buze. Se scrie o melodie care sa contina ceva aluzii pornografice subtile si reteta va avea succes. Evident, subtilitatea aluziilor e utopica. O basina fasaita cu iz de varza murata intr-o cabina telefonica in care te afli tu si parintii iubitei tale va fi mai subtila.
Sa te uiti la fufele astea pentru felul in care canta e ca si cum te-ai uita la un film porno pentru intriga! In fine…oricum le tratez cu maxim sictir. Nu ma uit la clipuri, nu prea ascult radio-uri de “mainstream” (ca sa ma dau rotund ca stiu englezeasca) asa ca am scapat de ele.
Da’ totusi, la trei ne trezim si revenim la realitate. 1…2…3
Precum zicea pretenu’ asta imaginar a meu (caci eu nu mai am liber la opinii de cand cu el) noi suntem de moda veche. Din astia care se delecteaza cu Floyd, Dire Straits, Phoenix, Led Zeppelin, Patricia Kaas si altii de genul asta. Bine, ar mai fi si ceva muzica electronica care ne gadila in mod placut timpanul, dar aia e destul de necomerciala.
No ashe…si printre astia mai recenti, ca sa zic asa, mai e cate unul sau doi mai rasariti si care merita ascultati dupa parerea noastra. Robbie Williams, spre exemplu. Pe bune daca Take That n-o fost o perioada nefasta pentru omul asta. Si ca sa ajung unde vroiam…Morcheeba.
Daca stau bine sa ma gandesc am fost ipocrit. Da’ unu’ din ala mic, frustrat si nesemnificativ. Nu ascultam Morcheeba pentru ca nu-mi placea numele formatiei :)) Pana la un moment dat. Nu ma intreba cand s-a dat momentul, cert e ca m-am prins eu ca s-a dat si am inceput sa ii ascult. Am fost si la ei la un concert si m-as mai duce.
Si sa ajung la melodia in cauza….
Morcheeba – Beat of the Drum (Blood like lemonade – 2010)